Arhive categorie: ARTICOLE DE PRESĂ

Cum să faci bani – în 7 pași

La ultimul job, aflându-ne, mai mulți colegi, la punctul de control, de la poarta întreprinderii, unul dintre paznici îi zice unuia dintre contabilii ce ținea în mână o carte de contabilitate de vreo 500 de pagini :

„Aş citi cartea aia dacă m-ar învăța cum să fac bani.”

Desigur că fiecare dintre noi are propriile sale răspunsuri, pe care le practică în viața de zi cu zi. Unii sunt salariați, alții profesionişti independenți, unii patroni, alții investitori..

Şi mai este categoria celor asistați – paraziții care trăiesc din munca celor amintiți mai sus, dar nu aceştia ne interesează aici.

Întâi de toate, să spunem că a avea sau chiar a face bani nu este o soluție atâta vreme cât nu creează bunăstare, prosperitate..

Iar prosperitatea se obține prin două mari metode, aplicate zilnic :
– fie cheltui mai puțin decât câştigi,
– fie câştigi mai mult decât cheltui.

Mulți oameni au falsa impresie că dimensiunea veniturilor determină bogăția, când, în realitate, aceasta se naşte şi se dezvoltă prin profiturile obținute, adică diferența pozitivă dintre venituri şi costuri.

Acum hai să vedem care sunt câțiva dintre paşii prin care putem să devenim mai prosperi.

1. FĂ-ȚI O ANALIZĂ A FINANȚELOR PERSONALE
– identifică sursele de câştig curente
– notează cheltuielile curente – pentru o lună, ca interval de timp de referință
– vezi dacă obții profit sau pierdere, în funcție de raportul câştig – cheltuieli

2. DISCIPLINĂ FINANCIARĂ
– elaborează un buget de venituri şi cheltuieli, şi stabileşte să nu consumi mai mult decât produci
– abține-te de la a cumpăra produse şi servicii inutile, nesănătoase, care nu-ți aduc beneficii majore
– distinge între nevoile umane şi dorințele bazate pe marketing, ele nu trebuiesc confundate

3. INVESTEŞTE ÎN CAPACITATEA TA DE A CÂŞTIGA MAI MULT
– dezvoltă-te profesional, fie în domeniul în care activezi deja, fie în altul, dacă intenționezi să-ți schimbi job-ul
– dezvoltă-ți capacitatea de procesare şi decizie, te va ajuta în a face alegeri înțelepte şi convenabile
– ieşi din zona de confort, încearcă ceva nou, citeşte literatură de specialitate din domeniul tău, informațiile abundă peste tot

4. MUNCEŞTE CU PASIUNE
– elimină „hoții de timp”, adică acele lucruri care te distrag din îndeplinirea sarcinilor de serviciu
– apucă-te mai întâi de ceea ce ți se pare greu de făcut, păstrând munca uşoară pentru partea a doua a intervalului dedicat
– pune „suflet” în ceea ce faci, fii prezent total, nu doar fizic. Dacă job-ul tău nu-ți oferă satisfacția necesară, este timpul să te gândeşti la o reorientare profesională

5. ECONOMISEŞTE cât mai mult
– libertatea ta financiară este direct proporțională cu profitul pe care-l realizezi. Cu cât mai mare profitul, cu atât mai multă libertatea
– stabileşte-ți o sumă lunară fixă, sau un procent pe care să-l pui deoparte, şi nu te atinge de acei bani

6. INVESTEŞTE inteligent
– din profitul obținut, şi din economiile realizate, poți investi în ceva care îți poate aduce bani – o activitate, o proprietate imobiliară, un mijloc de producție, etc
– fii atent la riscurile investiționale, astfel încât să nu pierzi totul
– rămâi sau intră în legalitate. Deşi afacerile infracționale sunt tentante din perspectiva ratei mari de profitabilitate, evită-le pentru a nu regreta mai târziu.
– fii deschis la sfaturi, sugestii, idei, dar nu naiv. Când ai bani, cei din jur vin la tine cu tot felul de propuneri. Cântăreşte-le bine, măsoară de mai multe ori şi taie o singură dată şi bine. Nu avea prea mare încredere în revistele sau articolele de presă care te îndeamnă spre un anumit tip de investiție.

7. NU CONTRACTA CREDITE bancare şi cu atât mai puțin împrumuturi de la cămătari
– aceste instituții şi persoane au în vedere propriul lor interes, nu pe cel al tău
– chiar dacă situația actuală este stabilă, nu ai nici o garanție că într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat nu va izbucni o criză economică – precum cea recentă, din 2008
– ratele îți vor afecta negativ balanța venituri – costuri, eliminându-ți o mare parte din profit, din capacitatea de creştere financiară

Succes !

D.D.

„Cazul Godină” nu este despre Godină

Dintru început precizez că nu sunt un insider, ci un observator (pe cât posibil de) neutru şi obiectiv.

Cum spuneam şi în titlu: „Cazul Godină” nu este despre Marian Godină.
Ci despre Sistem.

Despre un sistem – aici, sistemul polițienesc – ce a fost si încă este căpuşat de impostori. De indivizi care nu-şi fac datoria pentru care primesc (mulți) bani pe statul de plată. Despre indivizi prieteni cu interlopii şi cu impostorii din alte sisteme – aici, „Crucea Roşie”, o instituție care pretinde că apără şi salvează vieți. Nu le distruge, din interesele personale ale unora care s-au cocoțat în fruntea unei filiale sau alta.

Este vorba despre lege şi „tocmeală”.
Despre nepotismele şi prieteniile la care se face uz când profesionişti precum Marian îşi fac datoria.

Problema însă, este că, la fel ca în „cazul Colectiv”, atenția oamenilor este deturnată, dinspre elementele importante (măsuri anticorupție, autocurățarea sistemului), spre persoanele văzute de „mulțime” drept „eroi”.

Pentru că DA, Marian Godină este un erou.
Care a avut curajul, desigur, beneficiind de sprijinul opiniei publice naționale, să-şi înfrunte şefii, demascându-le caracterele atât de tipice impostorilor din toate domeniile.

Şi totuşi, să nu ne lăsăm înşelați de iluzii.
Pentru că oameni care se află în locul lui Marian trebuie să se ridice în picioare şi să facă publice stările de fapt din instituțiile statului.

Asta dacă nu sunt, la rândul lor, mânjiți de corupție şi interese extraprofesionale.

Ce se va întâmpla în continuare ?
Ca şi la Colectiv, şi aici vor cădea capete, posturile vor fi ocupate de către alții, mai atenți la imagine, mai manierați..

Dar nu e suficient.
Problema nu e coruptul, ci corupția.
Iar aceasta ne afectează pe toți, într-o anumită măsură.

Prețul corupției îl plătim la ANAF, sub formă de taxe şi impozite. Din ce în ce mai mari. Şi mai multe.

Corupția şi în general impostura sunt cancerele de care suferă România.
Şi din păcate medicii de calitate emigrează.

D.D.

http://www.ziarpiatraneamt.ro/cazul-godina-nu-este-despre-godina

Nu țiganii sunt problema, ci țigănia

”Un tânăr nemţean a postat pe net o opinie interesantă prin care punctează că nu diferenţele de rasă sunt esenţiale ci cele care ţin de educaţie şi, în lipsa acesteia, de subcultură.

Practic, Daniel Dumitru, sintetizează faptul că nu culoarea pielii e definitorie pentru integrarea etnicilor minoritari în respectarea valorilor societăţii ci faptul că nici statul, nici ONG-urile şi nici minoritarii nu au găsit soluţiile reale pentru un acces neechivoc la educaţie.

<<Despre țigani. Problema nu o constituie, de fapt, țiganii, ci ‪țigãnia. Mai precis, subcultura specificã lor, cu toatã antieducația care li se face de cãtre rude, cu tot stilul de viațã pe care-l au.

Tot respectul pentru cei care muncesc legal, cinstit.
Pe de altã parte, orice infractor, indiferent de criterii etnice sau oricare altele, trebuie sã fie pedepsit sever pentru fãrãdelegea comisã și doveditã, și exemplar – pentru ceilalți, potențiali infractori.

Soluții sunt, dar nu existã voințã – nici din partea statului (cel mai responsabil în toatã problematica asta), nici din partea societãții civile, nici din partea țiganilor, nici din partea organizațiilor neguvernamentale care au drept scopuri declarate „integrarea rromilor”, „monitorizarea respectãrii drepturilor omului”, șamd>>, scrie acest tânăr nemţean pe contul său de facebook.

Daniel Vincavestea.net preluând o postare de-a mea de pe facebook.

Prea multe ”atitudini de pensionar”

Mă uit în jurul meu şi observ multe, prea multe „atitudini de pensionar”.

Oameni de toate vârstele care se consideră înţelepţi, care (chiar!) cred că ştiu tot şi de toate, care dau sfaturi în dreapta şi în stânga…

Oameni care îşi rezumă traiul la simpla vegetare, la bucurii superficiale şi pasagere, oameni care-şi aşteaptă senin sfârşitul.

Ceea ce e mai grav şi mai trist este că mulţi dintre ei sunt tineri, prinşi în patimile viciilor de tot felul, asemenea foştilor muncitori comunişti treziţi peste noapte şomeri, incapabili să o ia de la capăt. Oameni în care lumina Spiritului abia pâlpâie, ei păşind cu frică pe drumul vieţii, temându-se de propriile umbre.

Aceştia sunt fundamentaliştii religiei Destinului, indivizi pierduţi de ei înșiși, rătăciţi şi rătăcitori…

D.D.

http://www.ziarpiatraneamt.ro/opinia-cetateanului-prea-multe-atitudini-de-pensionar

Ce se poate face pentru a stopa cerșetoria ?

PIAȚA CENTRALÃ din Piatra Neamț. Plin de cerșetori. Care stau în calea trecãtorilor, în mijlocul drumului, intenționat, ca sã te împiedici de ei. „Autoritãțile” desfãșoarã din când în când razii de verificare a lor, îi alungã un pic și, dupã câteva minute revin „la posturi”. Scuza e mereu aceeași : „N-avem ce sã le facem. Nu avem legi.”

E adevãrat. DAR. Ați propus legi ?

Tu, ca poliție, cu oameni pregãtiți pe linia prevenirii și combaterii actelor infracționale, ai fãcut presiuni spre puterea politicã, pentru ca aceasta sã depunã la rândul ei inițiative legislative corespunzãtoare, cu scopul soluționãrii acestui flagel, al cerșetoriei în special ?!

Sau te mulțumești cu a-i controla „pe cei cu bani”, adicã pe șoferi, a-i vâna pe cei care muncesc, cei care încearcã sã-și câștige existența în limitele legii și ale bunului simț?

Problema este POLITIZAREA instituțiilor. Una din soluții este ca factorii decizionali sã se trezeascã la realitate, sã se ridice din fotoliile birourilor confortabile, și sã iasã un pic „pe teren”, pentru a vedea cum stau lucrurile de fapt. Sã o termine cu rapoartele scrise de cãtre subordonați.

Trãim de câțiva ani buni într-o erã digitalã, scrisul de mânã e depãșit. Avem instrumente moderne, precum camerele video, care ar trebui amplasate în toate zonele orașului, iar dispecerii sã le verifice permanent.

Altfel, iatã cã, și în România, apar mișcãri civile de genul Patrulei lui Vlad Țepeș, în cadrul cãrora oamenii „simpli” se pot înscrie și acționa în paralel cu „instituțiile” care nu-și fac datoria pentru care sunt plãtite din banii publici.

Acum cazul concret.

cersetoriEram  în stația de autobuz din Piața Centralã, iar cerșetorul din imagine vine în fața mea, foarte aproape, și-mi cere insistent un leu. Inițial îl ignor, apoi când vãd cã nu pleacã, îi spun cã nu-i dau. Insistã în continuare, și zice cã-i e foame. Îmi vin gânduri mai agresive, dar mã gândesc rapid la consecințele legale, și mã calmez suficient cât sã nu-l bat.

Altã idee era sã-i zic, ok, hai cu mine pânã la mașinã, și-l duceam într-un loc mai la dos, și-i dãdeam acolo… pumni și picioare de toți banii. Dar iar m-am gândit cã nu e bine.

Am ajuns în faza în care NOI sã ne ferim de ei ?!
Era și varianta cu sunatul la 112, dar riscam sã iau amendã, pentru cã nu-mi era viața pusã în pericol.

Legi inutile: orice ai face, tot te sancționeazã, tot tu pici vinovat. Ca sã nu mai vorbesc de TIMPUL afectat, care costã bani.

Inițial fac acest demers online, urmând ca, dacã nu se iau MÃSURI CONCRETE ȘI DURABILE, sã trec la demersuri offline, instituționale, pânã la nivel central.

Cei vizați sã se autosesizeze.

Rugãm cititorii sã vinã cu idei despre ce putem FACE. Vorbele nu sunt suficiente!

D.D.

http://www.ziarpiatraneamt.ro/ce-se-poate-face-pentru-a-stopa-cersetoria

Cum să nu devii victimă a infracțiunilor stradale

În completarea informațiilor valoroase  de pe site-ul Politia Romana – www.politiaromana.ro (vezi în special: Furturi din buzunare), şi în scopul evitării de a deveni victime ale infracțiunilor stradale, vă mai recomandăm adoptarea următorului set de măsuri practice :

1. Orice infractor, cu excepția bolnavilor psihic şi a unora dintre bețivi, îşi alege victima, pe baza unui anumit profil psihologic.

Astfel, de regulă drept victime cad persoane slabe fizic şi psihic, neglijente, neatente, nesigure de sine, cu un mers încet sau în staționare, neînsoțite, de condiție socială medie, etc.

Prin urmare, recomandăm:
– o atitudine fermă, hotărâtă,
– privire directă, atenție la contextul în care vă aflați în fiecare moment,
– deplasarea împreună cu o altă persoană, sau alte persoane, cunoscute şi de incredere,
– mers rapid şi ferm,
– măsuri speciale de securizare fizică sau patrimonială.

2. Când efectuați o plată cu bani (cash), scoateți din portofel sau buzunar o sumă apropiată de cea a totalului cumpărăturilor, nu afişați tot teancul de bani pe care-l aveți asupra dvs.

Când plecați de acasă, amplasați-vă diverse sume, în mai multe locuri, pentru rapiditatea operațiunilor de plată.

3. NU dați bani cerşetorilor, pentru a nu încuraja înmulțirea acestora.
Cei care-i „plantează” în locuri strategice din oraş cunosc puterea argumentelor emoționale, amplasând bătrâni neajutorați, femei sau fete cu copii mici în brațe, etc, astfel încât dumneavoastră să vă faceți milă şi să contribuiți cu diverse sume care, la final de zi, ajung în mâinile interlopilor.

4. Fiți atenți la minorii şi adulții cerşetori, pentru că aceştia sunt de regulă doar hoți sau tâlhari „sub acoperire”, fixați-i cu privirea, nu vă lăsați intimidați de poveştile spuse de ei, menite a vă impresiona şi a le oferi bani.

Nu vă opriți şi nu stați de vorbă cu ei. Orice veți spune, va fi folosit în favoarea lor.
Dacă vreți să faceți o faptă bună, donați către SMURD sau alte instituții care-şi fac datoria, ajutați căminele de bătrâni, bolnavii din spital, sau, chiar pe tinerii sau familiile sărace, dar care muncesc.

Încurajați munca, nu cerşetoria şi leneveala.

5. Evitați să mergeți singuri, pe o stradă sau într-o zonă necirculată şi evitați zonele periculoase sau dubioase. Puteți deveni uşor victima unei infracțiuni.

Deplasați-vă pe străzile principale, şi evaluați mereu traseul din perspectiva securității.

6. Fiți prudent, dar nu paranoic. Frica vă va fi uşor depistată de către ochiul „format” al potențialilor infractori.

În schimb, fiți calmi, şi dovediți că stăpâniți ferm situația, şi că vă aflați în avantaj.

7. În cazul în care totuşi sunteți victima unei infracțiuni, comunicați clar celorlalți oameni, din apropiere, faptul, pentru a vă ajuta eventual la prinderea infractorului, pentru a-l preda apoi poliției. Apelați rapid şi cu încredere numărul unic de urgențe 112 sau numărul de telefon al poliției municipiului Piatra Neamț, pentru ca aceasta să ia măsurile necesare.

8. Nu fiți indiferenți la cazurile de infracțiuni la care sunteți martori. Infractorii, care acționează de regulă în grup bine organizat, cunosc teama generală a oamenilor, şi profită de lipsa spiritului civic al majorității cetățenilor. Faceți tot ce vă stă în putință pentru a preveni şi combate infracționalitatea de orice fel.

9. Faceți presiuni asupra factorilor de decizie, conducătorilor de instituții publice, astfel încât aceştia să-şi facă datoria pentru care îi plătim, şi să elaboreze şi să implementeze măsuri de prevenire şi combatere a infracționalității, şi asigurarea liniştii şi ordinii publice în tot oraşul.

Este nevoie de responsabilitatea şi responsabilizarea fiecărui actor social, pentru ca situația să nu scape de sub control.

Priviți de exemplu, cazul recent al refugiaților care au invadat în ultimele luni Europa. Deîndată ce aceştia au început să comită infracțiuni, societatea civilă a reacționat, luând naştere şi amplificându-se rapid mişcări radicale, sentimente şi practici rasiste şi xenofobe.

Umanitatea nu are nevoie de noi „Hitler-i”.
De aceea, trebuie mai degrabă prevenite problemele, decât combătute.

10. În cazul în care vă permiteți şi considerați necesar, cumpărați-vă un mijloc de autoapărare – electroşoc, spray lacrimogen, etc. Totuşi, înțelegeți limitările şi dezavantajele fiecăruia – presupun o bună mânuire, riscați să fiți atacați pe viitor (infractorii au o memorie excelentă), în cazul spray-ului vântul poate bătea spre dvs sau în orice altă direcție decât cea a infractorului, riscul de a fi atacat de „ajutoarele” acestuia (după cum am amintit anterior, rareori acționează „pe cont propriu”), şamd.

 

D. D.

http://www.ziarpiatraneamt.ro/10-sfaturi-pentru-a-nu-fi-victima-infractiunilor-stradale


Previziuni sumbre pentru România

Abia ce a fost „Întâi Decembrie”, „Ziua României”, când fiecare a afișat, mai mult sau mai puțin, un sentiment patriotic. O sãrbãtoare, ca toate sãrbãtorile de altfel, tot mai goalã de sens, de conținut, simbolismul fiind din ce în ce mai redus și mișcând tot mai puțin – și mai puține – Conștiințe..

Dar euforia nu trebuie sã ne facã naivi, iar speranța nu trebuie sã ne întunece mintea și sã ne astupe ochii și urechile.Este necesar, acum mai mult ca oricând, sã ne deșteptãm, sã ne trezim cât mai mult din „somnul cel de moarte”, și sã vedem cum stau lucrurile cu și în țara asta, și înspre ce ne îndreptãm, cu toții.

Pentru cã degeaba prosperi tu, individ sau grup (familie, firmã etc.) dacã ești membru al echipajului unui vas care se scufundã.
Iar în momentul de fațã, puternicii lumii stârnesc puternic apele, și declanșeazã furtuni artificiale. De ce ? Pentru a acumula mai multã Putere.

De 25 de ani, imediat dupã lovitura de stat, România a ajuns pe mâinile noilor stãpâni, și a fost condusã prin intermediul agenților autohtoni, politicienii „revoluționari”.
Vedem acum, dupã un sfert de veac, la ce stadiu ne aflãm în toate domeniile, de la economie la culturã, de la militar la sanitar, de la sportiv la educațional.

România mai funcționeazã astãzi datoritã patriotismului, bunului-simț și profesionalismului unor Oameni din fiecare domeniu de activitate, din fiecare structurã de stat sau privatã, oameni valoroși care nu au putut fi îndepãrtați și înlocuiți de incompetenți, „pe sistem politic”. Oameni care își fac datoria cu onoare, fie cã lucreazã în Parlament, Poliție, Servicii secrete, Primãrii, etc.

Însã aceștia sunt, din pãcate, minoritari.
Cei mai mulți sunt oportuniști care nu vãd decât propriul interes. Trãdãtori promovați și susținuți de alți trãdãtori de țarã.

Dar adevãrata problemã este cã Sistemul din România nu este orientat spre soluții. Spre strategii și planuri care sã fie rapid și eficient implementate.
Tocmai am aflat (deși era previzibil) cã una din marile companii (încã) „de stat” funcționeazã pe echipamente fabricate de cehi și ruși prin 1947 și care au fost puse în funcțiune în 1957.
Câștigul imediat a primat mereu în fața celui pe termen lung.
Ca și în recentul și preamediatizatul caz „Colectiv”, securitatea oamenilor a fost sacrificatã pe altarul Sfântului Profit, iar clienții au devenit martiri. Unii i-au denumit, pe nedrept, „eroi”. Pe nedrept deoarece adevãrații eroi au fost cei care i-au salvat pe supraviețuitori. Cei care salveazã sau încearcã sã salveze, zilnic sau periodic, vieți omenești sau neomenești. Cei care se luptã cu corupția din Sistem. Cei care au curajul sã se ridice în picioare și sã spunã lucrurilor pe nume.

Eroi suntem noi, cei care, prin muncile noastre diverse, ținem în spate birocrați incompetenți și îngâmfați. Noi, care ne plãtim taxele și impozitele. Noi, care mai avem un pic și ne organizãm în gãrzi civile deoarece Polițiile au alte preocupãri decât prevenirea și combaterea infracțiunilor. Noi, cei relativ naivi, care încã mai sperãm ca lucrurile din țara asta sã se îndrepte într-o direcție favorabilã, pozitivã, constructivã…

Din pãcate însã, pentru a ne pãstra, pe termen lung sãnãtatea psihicã, e necesar sã fim realiști. România, dupã toate indiciile, semnele și simptomele, este un bolnav în ultimul stadiu de boalã.

Pânã acum am supraviețuit datoritã muncii și sacrificiilor depuse de noi, sau de pãrinții și bunicii noștri. Locuim și lucrãm în clãdirile construite de ei. Energia electricã, gazul, și celelalte utilitãți, le obținem din instalațiile produse în mare parte aici. Aici, dar nu acum, și nici ieri. Ci cu mai bine de un sfert de secol în urmã.
De atunci și pânã acum, cei care și-au însușit toate aceste proprietãți, trecându-le în proprietatea lor, nu s-au sinchisit sã investeascã. Eventual au vopsit și cosmetizat „pe dinafarã”, pentru a le da „alt aer”.

Dar iatã cã, rând pe rând, toate aceste resurse picã. Cad și decad. Fabrici transformate în moloz. Terenuri transformate în mall-uri.
„Sã vinã investitorii!”, au lãtrat apostolii pseudocapitalismului, în realitate ai Oligarhiei occidentale. Iatã cã au venit. Și ce ? Investitorii vin sã facã profit pe care sã-l exporte în țãrile lor, via paradisurile fiscale. Nu vin sã facã fapte de caritate. Sau dacã le fac, e pentru a se mai sustrage de la plata unor impozite cãtre stat. Sau pentru imagine – publicitate gratis.

Nici o procupare pentru crearea de noi locuri de muncã, plãtite decent.
Sunt unii care acuzã pe alții cã nu se duc la treabã. Ei s-ar duce pentru 5-6 sute de lei ?
În condițiile în care prețurile sunt, de ceva ani, „aliniate la standardele europene” ?!
Am vãzut, mai de mult, un banner mare pe un magazin de haine din Piatra Neamț : „Prețuri europene” ! Ok, salariile ? Dar pensiile ?

Vedem eleve de școalã generalã sau liceu care se pregãtesc intens pentru a presta „cea mai veche meserie din lume”, aici sau peste hotare. Problema este cã „pe piața de profil”, oferta este cu mult mai mare decât cererea, prin urmare tarifele vor scãdea. La fel, vor decade și veniturile celor care-și mai permit o damã de companie – pensiile vor fi diminuate în viitor (desigur, în raport cu puterea de cumpãrare a banilor), „șmecheriile” vor fi mai ținute în frâu, etc. Lumea în ansamblu se informatizeazã și virtualizeazã, ceea ce e confortabil pentru companiile de profil. Dar și pentru o anumitã parte a populației, mai precis pentru micii meseriași, pentru specialiștii de care avem nevoie fiecare – și care, devenind tot mai puțini și, implicit, mai valoroși, își permit sã cearã tarife și prețuri pe mãsurã. Unde vom fi peste cinci – zece ani ? Dacã nu la marginea prãpastiei, atunci în groapã. Pentru cã mergem prea repede în direcții greșite. Pentru cã așteptãm, pasivi, „soluții magice”, „minuni” bisericești, îndurare divinã, ajutoare europene, mila statului. Pentru cã ne place așa. Pentru cã știm sã criticãm fãrã a înțelege, și mai ales fãrã a propune soluții. Pentru cã ne pretindem specialiști în domenii în care nu lucrãm efectiv – pensionarii sunt „analiști politici”, elevii și studenții se vãd deja star-uri și VIP-uri, microbiștii se cred antrenori, și tot așa.

Pentru cã, acum 25 de ani, am demolat un regim, dar nu și o mentalitate.

Pentru cã ne-am obișnuit cu „merge și-așa”. Pentru cã ne-au plãcut și ne plac „entertainment-ul” mediatic, circul de prost gust, talk-show-urile în care se vorbește mult, prost și degeaba, filmele indiene și pomenile electorale. Pentru cã, în loc sã evoluãm prin libertate, am involuat prin libertinism. Pentru cã nu ne-a interesat ce am fost, ce suntem, și ce putem deveni. Pentru cã, de fapt, ne construim, de 25 de ani, fiecare groapa celuilalt – și toate aceste gropi vor forma de fapt prãpastia care ne așteaptã.

Deja ne-am îndepãrtat unii de alții și de noi înșine.

D.D.

http://www.ziarpiatraneamt.ro/previziuni-sumbre-pentru-romania