Arhive categorie: GHIDURI PRACTICE

Ghidul pupătorului în pizdă

Precizări.
1. Prezentul ghid NU se referă la cunnilingus, adică la sensul propriu al expresiei.
2. Reciproca „sfaturilor” prezentate mai jos nu asigură în mod automat succesul în relațiile de cuplu.
3. Ghidul poate fi citit și aplicat femeilor, cu inversările de rigoare.

1. Fii disponibil tot timpul.
O relație presupune prezență, însă pămpălăii nu știu să o dozeze suficient, transformând-o în supușenie necondiționată, la orice oră din zi sau din noapte.

2. Oferă mai mult decât primești.
Sintagma „dragoste necondiționată” este înțeleasă adesea în mod eronat, astfel că, deși e bine să nu avem așteptări de la celălalt, asta nu înseamnă că trebuie să dim orbi la comportamentul său – și dpdv calitativ, și cantitativ. Astfel, o relație corectă pentru ambii parteneri presupune reciprocitate, echilibru.
Altfel, cu cât tu te implici mai mult, cu atât partenerul tinde să se implice mai puțin.

3. Consideră-te un bun cumpărat sau un premiu câștigat definitiv.
Astfel, celălalt nu va mai fi nevoit să depună eforturi pentru a te păstra, deîndată ce va deveni sigur de „achizița” sa. Unele chiar vor începe să-și bată joc de tine, deoarece sunt sigure că nu te vor pierde.

4. Limitează-te.
Oprește-te în zona de confort, fă tot posibilul să nu ieși din ea, și femeia va face tot posibilul să te părăsească. Deoarece devii tot mai plictisitor, mai monoton, mai neinteresant – iar oamenilor le place să vâneze „prăzi vii”, iar nu cadavre.

5. Fă-i mereu pe plac.
Desigur că mă-ta te-a învățat să te porți frumos cu fetele, iar tu, băiat ascultător, faci tot ce-ți stă în putere pentru a-i satisface poftele și dorințele ei, zeiței tale. Nu e de mirare că te calcă în picioare de fiecare dată când are ocazia sau chef : doar ești preșul ei, cârpa ei, roboțelul ei, sclavul ei.

6. Fii prea bun.
Așa cum am arătat și cu alte ocazii, bunătatea e de două feluri : bunătate matură, înțeleaptă, și bunătate imatură, proastă. Tu, având-o pe a doua, ești blând, afectuos, și practic o copleșești cu vorbe, gesturi și fapte frumoase pe femeia pe care o iubești, iar ea se pre/face că primește toate aceste daruri – pe care, în realitate, nu prea dă nici doi bani.
E o lege care se regăsește și în economie, și care spune că, cu cât un bun se găsește mai din abundență, cu atât prețul său scade. Atenție, nu întotdeauna prețul reflectă valoarea ! Aici e vorba strict de preț, adică de cât este dispus cumpărătorul să ofere pe produsul sau serviciul respectiv.

7. Fii stabil.
Din nevoia de siguranță a relației, oamenii tind spre stabilitate, care presupune anumite tipare comportamentale, ceea ce înseamnă, printre altele, previzibilitate.
Dar stai, că aceasta se opune nevoii de explorare, de extindere a orizonturilor, de provocare, și duce, în schimb, la monotonie, plictiseală, demotivare.
Când nu mai știi să surprinzi, desigur, în mod plăcut și natural, interesul partenerei începe să scadă, și totodată implicarea calitativă și cantitativă a ei în relație.

8. Jură-i dragoste veșnică.
„…și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți..” Cu toții știm modul ăsta de a se sfârși al basmelor.
Însă, de asemenea, știm că poveștile din realitate sunt în general mult diferite de ceea ce am citit sau auzit în copilărie, ori am văzut în filme.
Ca și în general, întreaga viață trebuie delimitată în bucăți mai mici, numite zile : iar aici, relația trebuie să se nască, mereu, dimineața, și să se sfârșească seara.
Așa cum ne îndeamna doctorul psiholog Cristian Andrei, „Nu-i jura dragoste veșnică. Ci spune-i <Te iubesc azi>.” Aceeași idee era prezentă și în workshop-urile Asociației Alcoolicilor Anonimi, unde dependenții își promiteau nu că vor renunța definitiv la băutură, ci că nu vor bea „azi”.

Prevenirea sau combaterea perfecționismului în relațiile de cuplu

Perfecționismul trebuie prevenit și combătut oriunde, dar mai ales în direcția parteneriatului de viață, unde acționează ca un acid care erodează relația, direct proporțional cu gradul de aciditate, distrugând-o uneori iremediabil, și producând o suferință pe măsura emoțiilor implicate.

Câtă vreme există motivație și dorință pentru Evoluție și, în general, dezvoltare pozitivă, indivizii caută mereu, prin eforturi individuale și comune, să perfecționeze diversele aspecte ale vieții practice, cotidiene.

Însă fiecare dintre ei trebuie să priceapă că perfecțiunea nu poate fi atinsă, ea este „o stea călăuzitoare” (CITADELA), o direcție înspre, o devenire, o transformare continuă, a răului în bine, a binelui în mai bine, a mai binelui în cel mai mare bine realizabil la acel moment.

Este nevoie așadar ca fiecare să renunțe la dorința ca totul să fie perfect, și să înțeleagă faptul că totul este perfectibil, datoria noastră fiind a îmbunătăți mereu lucrurile, începând de la cele dinlăuntrul nostru, și continuând cu cele din lumea așa-zis exterioară.

Celălalt greșește cu ceva ?
Îi comunicăm poziția noastră, îl ajutăm să înțeleagă problema, îl sprijinim în rezolvarea acesteia și în aplicarea soluțiilor potrivite.

Celălalt cade ?
Îl ridicăm rapid, îl îmbrățișăm și îl încurajăm să meargă în continuare, înainte.

Celălalt tinde să o ia pe alte cărări sau străzi ale vieții ?
Stăm de vorbă, întâi cu noi înșine, iar dacă drumul nu este comun, îi solicităm celuilat să aleagă dacă vrea cu adevărat să continue împreună cu și alături de noi, sau dacă alege o altă direcție. Apoi, dacă preferă a doua variantă, ne luăm rămas-bun, mulțumindu-i pentru compania de până atunci, și sperând într-o reîntâlnire, cândva, la o intersecție a căilor noastre.

Am întâlnit, la multe persoane singure, pentru care singurătatea a devenit un stil de viață (nu că le-ar lipsi un amant sau o amantă, prieteni, familie, ci tocmai un suflet-pereche, o relație de dragoste autentică, la care au îndrăznit cândva să viseze, dar la un moment dat fie au făcut un compromis, alegând o „singurătate în doi”, fie s-au refugiat în diverse activități, mai mult sau mai puțin etice, mai mult sau mai puțin (auto)distructive, etc), așadar la acest tip de persoane am întâlnit, pe lângă un negativism cronic, un perfecționism dus la extrem, o incapacitate de a asculta și pe celălalt, o încăpățânare și o inflexibilitate în a-și apăra punctul de vedere chiar și în cazul în care realitatea faptelor le contrazic acest punct de vedere, așadar în pofida absurdului și a inconsistenței cu lumea obiectivă.

Asta deoarece, în adâncul sufletului său, perfecționistul se crede, dacă nu perfect, atunci undeva pe-aproape.

Iată de ce susținem ca oricare demers să înceapă dinspre propriul suflet, prin autodescoperire și autoînțelegere, ceea ce duce automat la o imagine de sine realistă, nici sub-, nici supraapreciată.

În continuare, al doilea pas este o atitudine și o abordare corectă a celuilalt, evaluându-i mereu psihologia (nevoi, dorințe, aspirații, temeri, bucurii, traume, șamd) și filosofia (principii, reguli, limite, preferințe, șamd) specifice lui, neîncercând a le confunda cu ale noastre.

O relație este o construcție continuă, și partenerii sunt chemați să se implice fiecare cu ce este, știe, poate și vrea să investească. Motivația principală trebuie să fie dragostea, prin intermediul căreia devin mai puternici și individual, și împreună. Uneori, unul dintre cei doi obosește, și are nevoie de odihnă, astfel că celălalt trebuie să-l înțeleagă, să empatizeze cu starea lui, să-l lase să se refacă.

Perfecționistul nu este niciodată (pe deplin) mulțumit de starea lucrurilor dintr-un moment oarecare, mereu vrea mai bine de la orice și oricine. Prin urmare, sufletul său este permanent neliniștit, prins în capcana negativismului. Acordă-i liniștea de care are nevoie, îmbrățișează-l, dezvoltă-i capacitatea de a se bucura de Prezent, și de a trăi cât mai puțin, de preferabil deloc în trecut sau viitor.

Cum să detectezi manipulatorii și ce soluții ai

FB_IMG_1461585354130Nevoia oamenilor de a-i controla pe alții are rãdãcini tocmai în copilãrie, când cel mic conștientizeazã puterea pe care o are asupra adulților din jurul sãu, fãrã a face mai nimic în a obține ceea ce-și dorește. Treptat însã, adulții introduc reguli, interdicții, spre a-i tempera orgoliul, egocentrismul, dorința de putere.

Astfel, cu cât înainteazã în vârstã, cu atât individul va fi nevoit sã facã mai mult pentru a obține succesul în relațiile cu semenii sãi, în negocierile cu aceștia.

În aceste condiții se nasc și se dezvoltã manipulatorii.
Ei sunt de multe ori persoane care în trecut, mai ales în copilãrie, au trãit momente sau perioade critice, de nesiguranțã, care le-a marcat profund subconștientul, iar deținerea controlului – asupra celorlalți este o încercare de a compensa nevoia de securitate, reprezintã un pilon de sprijin pe nisipul mișcãtor pe care îl simt sub picioare.

Vãzând lucrurile din perspectiva aceasta, manipulatorul nu pare a fi de condamnat, pare nevinovat – mai ales dacã nu-și dã seama cã este astfel.

În realitate însã, fiecare individ uman este responsabil pentru ceea ce este, devine, face, inclusiv pentru consecințele, favorabile sau dãunãtoare, asupra celor din jurul sãu. De aceea e dator sã conștientizeze cât mai mult și cât mai multe.

Manipulatorii sunt pretutindeni, pe stradã, la TV, în spatele cortinelor, în institute de mind-control, la serviciu, etc.
Dar cei mai influenți și mai periculoși sunt în interiorul propriei familii, și mai precis, se regãsesc în partenerii de viațã.

Ei încearcã inițial sã te cunoascã și sã te înțeleagã cât mai bine și mai clar posibil, dar nu pentru a folosi aceastã înțelegere spre binele tãu, ci spre binele lor, deci în sens egoist.

Apoi, trec la crearea DEPENDENȚEI – tale fațã de ei. Sub „acoperirea” fidelizãrii, încep sã țese cât mai multe fire prin care te leagã de ei, prin care îți restrâng libertatea – apelând la șantaj („te iubesc dacã…”, sau „facem aia dacã..”), deci la crearea reflexelor condiționate, ca fundament al comportamentului tãu vis-a-vis de ei. Te fac sã te simți obligat, constrâns, încurajând cel puțin compromisul, dacã nu le reușește subordonarea totalã.

Etapa urmãtoare – care în practicã poate fi suprapusã primeia – este IZOLAREA. Manipulatorul te aduce într-un, sau creeazã un spațiu favorabil lui, și descurajator pentru tine, te face sã rupi relațiile cu alte persoane, îndeosebi cu familia și alți apropiați, dar cel mai grav e cã „te lucreazã” la nivel mental (al gândurilor), afectiv (la nivelul emoțiilor), și psihic (la nivelul structurii sufletești).

De regulã, îți provoacã intense conflicte sufletești, în general printr-o atitudine și abordare duale, sau polivalente, prin care primești semnale și sugestii contradictorii, pe care le asimilezi ca atare, fãrã a le procesa și sintetiza.

De aceea, una din strategii este de a-ți paraliza capacitatea de judecatã, spiritul critic, creativitatea (vãzutã ca un pericol datoritã inovației), perceperea și înțelegerea Realitãții.

În schimb, îți oferã o imagine falsã, deformatã, distorsionatã, a lumii interioare și exterioare, a lucrurilor în general, plus o paradigmã convenabilã lui, în care sã gândești, sã simți, sã acționezi.

Procesele acestea dureazã uneori ani, înlãnțuirea se face treptat, cât mai subtil – direct proporțional cu naivitatea vs inteligența ta.

Efectele sunt însã dezastruoase, pornind de la mici contradicții, pânã la grave disonanțe psihice, care-ți macinã sufletul, îl fragmenteazã, așa încât ajungi sã nici nu mai știi nimic, sã nu mai simți nimic, sã nu mai vrei nimic, viața rezumându-se la muncã și vegetare, bucuria de a trãi devenind dorința de a muri, în general de a se sfârși, odatã, totul.

Te poți refugia în diverse activitãți, pasiuni sau vicii, cãutând un loc, un moment, o persoanã care sã-ți ofere liniștea sufleteascã de care ai atâta nevoie, dar efectele benefice ale acestora sunt temporare, sfârșind o datã cu ieșirea din relația cu ele. Chiar și în timp ce te bucuri de „pauzã”, bucuria este parțialã, deoarece nu reușești în totalitate sã te eliberezi de tensiunile acumulate, de presiune și stress.

Și, cu cât te împotrivești mai mult, cu atât cercul vicios în care te afli devine mai puternic, cu atât lanțurile se strâng mai tare în jurul tãu, sufocându-te.

Cum am prezentat anterior, comportamentul manipulatorului nu este neapãrat unitar, clar, ci de regulã conține elemente contradictorii, care-ți creeazã și adâncește confuzia, tulburându-ți „apele”, pentru a putea „pescui” mai mult și mai bine. În vremuri critice, e mai simplu sã obții ce-ți dorești, sã negociezi mai dur, sau sã iei pur și simplu, fãrã a negocia – de pildã când dependența se traduce prin faptul cã locuiești în casa lui, și nu-ți permiți o alternativã.

Manipulatorul va încerca, prin urmare, sã te slãbeascã din toate punctele de vedere, în toate domeniile – mental, psihic, fizic, economico-financiar, social, etc.

Soluția ?
Cum am spus, rezistența, împotrivirea, e cea mai proastã contra-strategie, e un semn al autodeclarãrii înfrãngerii – el va plusa cu și mai multă forțã, atacându-ți punctele vulnerabile pe care le cunoaște bine, „cu ochii închiși”.
Ideea și calea fundamentalã, prin urmare, este a deveni o persoanã cât mai puternicã.

Care sunt etapele acestei deveniri?

– conștientizarea situației.
Este primul pas, a vedea cât mai clar lucrurile și a le defini cât mai precis. Ai nevoie de realism, pentru a accepta prezentul, cu tot ce conține el, oricât de dureros ar fi. Atenție, acceptarea NU e totuna cu abandonarea, cu pasivitatea. Doar cã, nu poți începe nici o transformare fãrã a porni de la ceea-ce-este, de la realitatea faptelor, dincolo de interpretãrile subiective, personale.

– carantina.
Ca și în tratarea infecțiilor, prima mãsurã concretã, dupã identificarea exactã a bolii, este izolarea de virus, de agentul patogen. Rãmânerea într-un mediu toxic, din varii motive (dintre care cel mai iluzoriu este „speranța cã se va schimba, cã timpul le va rezolva și vindeca pe toate, cã va fi bine”), nu face decât sã agraveze problemele.

Chiar dacã manipulatorul va încerca o stratagemã foarte înșelãtoare, precum capitularea aparentã, simularea schimbãrii – de sine, or/sau a comportamentului, șamd, în realitate el nu face decât sã tragã de timp, pentru a se perfecționa, a vedea ce și unde a greșit de ți-ai dat oarecum seama de acțiunile sale diabolice; pentru a-și calcula urmãtoarele „mutãri” pe tabla de șah a puterii (mediul în care te-a adus, precum spuneam inițial).

– autoînțelegerea.
Are rolul de a-ți clarifica problematica, dorințele, nevoile (mulți le confundã între ele), gândurile, emoțiile, ceea ce vrei și ceea ce poți face pe viitor, relația cu manipulatorul, alte relații, dar înainte de toate, relația cu propria ta persoanã, cu propriul suflet.

Sunt multe metode și tehnici de autoînțelegere, fiecare poate alege pe cele care i se potrivesc, sau pe care le știe/aflã.
Toate însã pornesc cu relaxarea cât mai completã, de la detensionare fizicã, pânã la destressare.
Noi recomandãm cãile Psihologiei, simpla lecturã a unor articole de calitate din domeniul sau cu privire la subiectul problematic poate sã-ți ofere claritate, echilibru sufletesc, încredere de sine și în faptul cã orice problemã are cel puțin o soluție viabilã, convenabilã în primul rând pentru tine.

În acest punct, mulți greșesc, încercând sã facã în așa fel încât „sã fie bine pentru toatã lumea”. De regulã însã, manipulatorul nu are nici un interes în soluționarea problemei, ci, dimpotrivã, vrea sã o dezvolte, sã adânceascã prãpastia înspre care te duce. Trebuie sã pricepi cã manipulatorul este în primul rând egoist. Poate nu e „rãu” – în cazurile ipotetice în care nu conștientizeazã (deși de obicei aceste cazuri nu existã, îs doar „perdele de fum”, aparențe create intenționat, parte a decorurilor teatrale), dar dacã acțiunile sale au efecte negative, atunci individul este, realist vorbind, negativ. De aceea trebuie sã fii ferm în „vindecarea” cât mai grabnicã, altfel riști dezvoltarea „bulgãrelui de zãpadâ”, amplificarea, prin cronicizare, a bolii.

Unde, ca și în cazul bolilor, oamenii acționeazã de regulã atunci când este prea târziu, când posibilitãțile sunt reduse la minimum, când nu au încotro.
Tergiversarea lucrurilor nu rezolvã nimic, doar agraveazã totul, și-i oferã timp, „dușmanului”. („Dacã vrei un dușman adevãrat, alege un prieten – el știe unde sã te loveascã.”)

– însușirea lecțiilor.
Ca în toate cazurile, existã o lecție principalã, fundamentalã, majorã, și lecții mai mici, dar importante, care pot fi învãțate și de care trebuie ținut seama în viitor.
Deoarece „lecția se repetã pânã ce este învãțatã”.
Noi am mai observat și afirmat cã, „povestea” se repetã, scenariul rãmâne același, chiar dacã personajele se schimbã, datoritã tocmai neînsușirii lecțiilor din „povestea” precedentã.
Astfel, criteriile de selecție și evaluare, atitudinile, abordãrile, acțiunile, etc, rãmân aceleași, și este absurd ca din aceleași cauze sã rezulte efecte diferite.

Prin urmare, e nevoie sã evoluezi, prin înțelegere, sã devii cât mai înțelept posibil.
Trecutul nu are rolul de a te face sã suferi, rememorându-l, retrãindu-l (datoritã masochismului de care îți recomandãm sã te vindeci), ci are valoare educativã, de material didactic.
Dacã te încãpãțânezi și nu vrei sã bagi la cap acest principiu, ești 100% responsabil, aka vinovat, pentru o nouã poveste tristã, și în general pentru destinul tãu, pe care-l scrii în fiecare moment, cu fiecare alegere pe care o faci.

Locul unde te afli și cel înspre care te îndrepți, gândurile, emoțiile, activitãțile, oamenii cu care te înconjori, atitudinile și abordãrile fațã de tine și fațã de ei, etc – toate acestea sunt alegeri, mai mult sau mai puțin conștiente, mai mult sau mai puțin benefice ție.

Cedarea responsabilitãții deciziilor, în favoarea altora, considerați – cel puțin la nivel subconștient – puternici, nu face decât sã le confere și mai multã putere, și trebuie sã-ți asumi riscul ca manipulatorii sã nu lucreze în interesele tale, ci în ale lor. Desigur, ai dreptul sã speri cã au un suflet cel puțin la fel de bun ca al tãu, cã li se va face milã de tine.

De cele mai multe ori, nu va fi așa.
Iar în cazurile grave, vor face tot posibilul sã te desființeze, sã-ți distrugã identitatea și sã te transforme în planete care se învârt în jurul lor, Soarele tãu.

Prins în acest magnetism, cu cât vei fi mai aproape de ei, cu atât forța de atracție va fi mai mare, și totodatã forța de respingere va trebui sã fie cu mult mai puternicã.

– noi începuturi.
Devenit mai înțelept – sub toate aspectele – înțelegere, conștiințã, autonomie-responsabilitate, putere, etc, ai dreptul de a începe altfel, cu alți oameni, cu noi paradigme, șamd.
Totuși, e nevoie sã fii mai precaut, mai atent, astfel încât noua relație sã se dezvolte frumos, pozitiv, pe baza Principiilor și valorilor umane universale – Înțelepciune (înțelegere + acțiune corectã), Deschidere, Sinceritate, Bunãvoințã, Comunicare completã, șamd.

Unii nu pricep legãtura dintre evenimentele concrete și toate cele prezentate mai sus, dintre cauze și efecte, și nici nu vor „sã se complice”. Cine nu este deja, sau încearcã sã devinã filosof (iubitor de Înțelepciune), sã-și punã în discuție, în forurile interioare sau/și ajutat de cãtre apropiați (în adevãratul sens al cuvântului), asemenea detalii și aspecte, se autosaboteazã, și în consecințã se condamnã la destinul binemeritat.

Cum să depistezi impostorii – în 7 pași

1. Cere-i detalii despre activitatea desfășurată.

Un impostor va fi evaziv, se va scuza că nu are timp,

2. Încearcă să-i devii prieten sau colaborator.
Un impostor te va respinge elegant, invocând diverse motivații prin care va încerca să te convingă să nu i te alături. Pentru a nu-i afla secretele.

3. Un impostor este susținut de alt impostor, toți formând o grupare infracțională care, în numele unor scopuri nobile, nu fac altceva decât să deturneze (sume imense de) bani în interesul personal.

Trebuie să vezi cine şi ce este cel din vârful ierarhiei.

4. Pe impostori îi vei descoperi în cea mai mare proporție lucrând în diverse instituții ale statului şi ONG-uri. Inclusiv în cultelr religioase.

„It’s all about the money.”

Impostorii căpuşează Sistemul, sugându-i sângele, energia.

5. Impostorii te vor amenința, direct sau indirect, fie spunându-ți că te vor da în judecată, fie distrugându-te fizic, psihic, economic sau afectându-ți imaginea în societate.

Se vor lăuda cu, sau vor apela la relațiile pe care le au, pentru a te anihila.

Dacă nu ai o „bază” solidă, mai bine nu te pune cu ei.

6. Impostorii sunt şmecheri, dar nu sunt deştepți.
Folosind minciuni, ei vor lăsa urme („trace”-uri), mici detalii scăpate din vedere, prin care pot fi prinşi.

Dacă observi o ilegalitate, cel mai bine e să informezi organele de anchetă, pentru a le pune în temă şi, astfel, pentru a se declanşa procedurile de demascare şi sancționare a impostorilor.

7. Nu le spune impostorilor cine eşti şi ce funcție sau funcții deții. Cu cât cunosc mai puține lucruri despre tine, cu atât mai mare le va fi teama.

Când vor fi atacați, nu vor putea să riposteze.
În schimb, dacă le dai detalii, ei îți vor şti slăbiciunile şi le vor folosi împotriva ta.

?

Cum să faci bani – în 7 pași

La ultimul job, aflându-ne, mai mulți colegi, la punctul de control, de la poarta întreprinderii, unul dintre paznici îi zice unuia dintre contabilii ce ținea în mână o carte de contabilitate de vreo 500 de pagini :

„Aş citi cartea aia dacă m-ar învăța cum să fac bani.”

Desigur că fiecare dintre noi are propriile sale răspunsuri, pe care le practică în viața de zi cu zi. Unii sunt salariați, alții profesionişti independenți, unii patroni, alții investitori..

Şi mai este categoria celor asistați – paraziții care trăiesc din munca celor amintiți mai sus, dar nu aceştia ne interesează aici.

Întâi de toate, să spunem că a avea sau chiar a face bani nu este o soluție atâta vreme cât nu creează bunăstare, prosperitate..

Iar prosperitatea se obține prin două mari metode, aplicate zilnic :
– fie cheltui mai puțin decât câştigi,
– fie câştigi mai mult decât cheltui.

Mulți oameni au falsa impresie că dimensiunea veniturilor determină bogăția, când, în realitate, aceasta se naşte şi se dezvoltă prin profiturile obținute, adică diferența pozitivă dintre venituri şi costuri.

Acum hai să vedem care sunt câțiva dintre paşii prin care putem să devenim mai prosperi.

1. FĂ-ȚI O ANALIZĂ A FINANȚELOR PERSONALE
– identifică sursele de câştig curente
– notează cheltuielile curente – pentru o lună, ca interval de timp de referință
– vezi dacă obții profit sau pierdere, în funcție de raportul câştig – cheltuieli

2. DISCIPLINĂ FINANCIARĂ
– elaborează un buget de venituri şi cheltuieli, şi stabileşte să nu consumi mai mult decât produci
– abține-te de la a cumpăra produse şi servicii inutile, nesănătoase, care nu-ți aduc beneficii majore
– distinge între nevoile umane şi dorințele bazate pe marketing, ele nu trebuiesc confundate

3. INVESTEŞTE ÎN CAPACITATEA TA DE A CÂŞTIGA MAI MULT
– dezvoltă-te profesional, fie în domeniul în care activezi deja, fie în altul, dacă intenționezi să-ți schimbi job-ul
– dezvoltă-ți capacitatea de procesare şi decizie, te va ajuta în a face alegeri înțelepte şi convenabile
– ieşi din zona de confort, încearcă ceva nou, citeşte literatură de specialitate din domeniul tău, informațiile abundă peste tot

4. MUNCEŞTE CU PASIUNE
– elimină „hoții de timp”, adică acele lucruri care te distrag din îndeplinirea sarcinilor de serviciu
– apucă-te mai întâi de ceea ce ți se pare greu de făcut, păstrând munca uşoară pentru partea a doua a intervalului dedicat
– pune „suflet” în ceea ce faci, fii prezent total, nu doar fizic. Dacă job-ul tău nu-ți oferă satisfacția necesară, este timpul să te gândeşti la o reorientare profesională

5. ECONOMISEŞTE cât mai mult
– libertatea ta financiară este direct proporțională cu profitul pe care-l realizezi. Cu cât mai mare profitul, cu atât mai multă libertatea
– stabileşte-ți o sumă lunară fixă, sau un procent pe care să-l pui deoparte, şi nu te atinge de acei bani

6. INVESTEŞTE inteligent
– din profitul obținut, şi din economiile realizate, poți investi în ceva care îți poate aduce bani – o activitate, o proprietate imobiliară, un mijloc de producție, etc
– fii atent la riscurile investiționale, astfel încât să nu pierzi totul
– rămâi sau intră în legalitate. Deşi afacerile infracționale sunt tentante din perspectiva ratei mari de profitabilitate, evită-le pentru a nu regreta mai târziu.
– fii deschis la sfaturi, sugestii, idei, dar nu naiv. Când ai bani, cei din jur vin la tine cu tot felul de propuneri. Cântăreşte-le bine, măsoară de mai multe ori şi taie o singură dată şi bine. Nu avea prea mare încredere în revistele sau articolele de presă care te îndeamnă spre un anumit tip de investiție.

7. NU CONTRACTA CREDITE bancare şi cu atât mai puțin împrumuturi de la cămătari
– aceste instituții şi persoane au în vedere propriul lor interes, nu pe cel al tău
– chiar dacă situația actuală este stabilă, nu ai nici o garanție că într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat nu va izbucni o criză economică – precum cea recentă, din 2008
– ratele îți vor afecta negativ balanța venituri – costuri, eliminându-ți o mare parte din profit, din capacitatea de creştere financiară

Succes !

D.D.

Cum să nu devii victimă a infracțiunilor stradale

În completarea informațiilor valoroase  de pe site-ul Politia Romana – www.politiaromana.ro (vezi în special: Furturi din buzunare), şi în scopul evitării de a deveni victime ale infracțiunilor stradale, vă mai recomandăm adoptarea următorului set de măsuri practice :

1. Orice infractor, cu excepția bolnavilor psihic şi a unora dintre bețivi, îşi alege victima, pe baza unui anumit profil psihologic.

Astfel, de regulă drept victime cad persoane slabe fizic şi psihic, neglijente, neatente, nesigure de sine, cu un mers încet sau în staționare, neînsoțite, de condiție socială medie, etc.

Prin urmare, recomandăm:
– o atitudine fermă, hotărâtă,
– privire directă, atenție la contextul în care vă aflați în fiecare moment,
– deplasarea împreună cu o altă persoană, sau alte persoane, cunoscute şi de incredere,
– mers rapid şi ferm,
– măsuri speciale de securizare fizică sau patrimonială.

2. Când efectuați o plată cu bani (cash), scoateți din portofel sau buzunar o sumă apropiată de cea a totalului cumpărăturilor, nu afişați tot teancul de bani pe care-l aveți asupra dvs.

Când plecați de acasă, amplasați-vă diverse sume, în mai multe locuri, pentru rapiditatea operațiunilor de plată.

3. NU dați bani cerşetorilor, pentru a nu încuraja înmulțirea acestora.
Cei care-i „plantează” în locuri strategice din oraş cunosc puterea argumentelor emoționale, amplasând bătrâni neajutorați, femei sau fete cu copii mici în brațe, etc, astfel încât dumneavoastră să vă faceți milă şi să contribuiți cu diverse sume care, la final de zi, ajung în mâinile interlopilor.

4. Fiți atenți la minorii şi adulții cerşetori, pentru că aceştia sunt de regulă doar hoți sau tâlhari „sub acoperire”, fixați-i cu privirea, nu vă lăsați intimidați de poveştile spuse de ei, menite a vă impresiona şi a le oferi bani.

Nu vă opriți şi nu stați de vorbă cu ei. Orice veți spune, va fi folosit în favoarea lor.
Dacă vreți să faceți o faptă bună, donați către SMURD sau alte instituții care-şi fac datoria, ajutați căminele de bătrâni, bolnavii din spital, sau, chiar pe tinerii sau familiile sărace, dar care muncesc.

Încurajați munca, nu cerşetoria şi leneveala.

5. Evitați să mergeți singuri, pe o stradă sau într-o zonă necirculată şi evitați zonele periculoase sau dubioase. Puteți deveni uşor victima unei infracțiuni.

Deplasați-vă pe străzile principale, şi evaluați mereu traseul din perspectiva securității.

6. Fiți prudent, dar nu paranoic. Frica vă va fi uşor depistată de către ochiul „format” al potențialilor infractori.

În schimb, fiți calmi, şi dovediți că stăpâniți ferm situația, şi că vă aflați în avantaj.

7. În cazul în care totuşi sunteți victima unei infracțiuni, comunicați clar celorlalți oameni, din apropiere, faptul, pentru a vă ajuta eventual la prinderea infractorului, pentru a-l preda apoi poliției. Apelați rapid şi cu încredere numărul unic de urgențe 112 sau numărul de telefon al poliției municipiului Piatra Neamț, pentru ca aceasta să ia măsurile necesare.

8. Nu fiți indiferenți la cazurile de infracțiuni la care sunteți martori. Infractorii, care acționează de regulă în grup bine organizat, cunosc teama generală a oamenilor, şi profită de lipsa spiritului civic al majorității cetățenilor. Faceți tot ce vă stă în putință pentru a preveni şi combate infracționalitatea de orice fel.

9. Faceți presiuni asupra factorilor de decizie, conducătorilor de instituții publice, astfel încât aceştia să-şi facă datoria pentru care îi plătim, şi să elaboreze şi să implementeze măsuri de prevenire şi combatere a infracționalității, şi asigurarea liniştii şi ordinii publice în tot oraşul.

Este nevoie de responsabilitatea şi responsabilizarea fiecărui actor social, pentru ca situația să nu scape de sub control.

Priviți de exemplu, cazul recent al refugiaților care au invadat în ultimele luni Europa. Deîndată ce aceştia au început să comită infracțiuni, societatea civilă a reacționat, luând naştere şi amplificându-se rapid mişcări radicale, sentimente şi practici rasiste şi xenofobe.

Umanitatea nu are nevoie de noi „Hitler-i”.
De aceea, trebuie mai degrabă prevenite problemele, decât combătute.

10. În cazul în care vă permiteți şi considerați necesar, cumpărați-vă un mijloc de autoapărare – electroşoc, spray lacrimogen, etc. Totuşi, înțelegeți limitările şi dezavantajele fiecăruia – presupun o bună mânuire, riscați să fiți atacați pe viitor (infractorii au o memorie excelentă), în cazul spray-ului vântul poate bătea spre dvs sau în orice altă direcție decât cea a infractorului, riscul de a fi atacat de „ajutoarele” acestuia (după cum am amintit anterior, rareori acționează „pe cont propriu”), şamd.

 

D. D.

http://www.ziarpiatraneamt.ro/10-sfaturi-pentru-a-nu-fi-victima-infractiunilor-stradale