Cum să detectezi manipulatorii și ce soluții ai

FB_IMG_1461585354130Nevoia oamenilor de a-i controla pe alții are rãdãcini tocmai în copilãrie, când cel mic conștientizeazã puterea pe care o are asupra adulților din jurul sãu, fãrã a face mai nimic în a obține ceea ce-și dorește. Treptat însã, adulții introduc reguli, interdicții, spre a-i tempera orgoliul, egocentrismul, dorința de putere.

Astfel, cu cât înainteazã în vârstã, cu atât individul va fi nevoit sã facã mai mult pentru a obține succesul în relațiile cu semenii sãi, în negocierile cu aceștia.

În aceste condiții se nasc și se dezvoltã manipulatorii.
Ei sunt de multe ori persoane care în trecut, mai ales în copilãrie, au trãit momente sau perioade critice, de nesiguranțã, care le-a marcat profund subconștientul, iar deținerea controlului – asupra celorlalți este o încercare de a compensa nevoia de securitate, reprezintã un pilon de sprijin pe nisipul mișcãtor pe care îl simt sub picioare.

Vãzând lucrurile din perspectiva aceasta, manipulatorul nu pare a fi de condamnat, pare nevinovat – mai ales dacã nu-și dã seama cã este astfel.

În realitate însã, fiecare individ uman este responsabil pentru ceea ce este, devine, face, inclusiv pentru consecințele, favorabile sau dãunãtoare, asupra celor din jurul sãu. De aceea e dator sã conștientizeze cât mai mult și cât mai multe.

Manipulatorii sunt pretutindeni, pe stradã, la TV, în spatele cortinelor, în institute de mind-control, la serviciu, etc.
Dar cei mai influenți și mai periculoși sunt în interiorul propriei familii, și mai precis, se regãsesc în partenerii de viațã.

Ei încearcã inițial sã te cunoascã și sã te înțeleagã cât mai bine și mai clar posibil, dar nu pentru a folosi aceastã înțelegere spre binele tãu, ci spre binele lor, deci în sens egoist.

Apoi, trec la crearea DEPENDENȚEI – tale fațã de ei. Sub „acoperirea” fidelizãrii, încep sã țese cât mai multe fire prin care te leagã de ei, prin care îți restrâng libertatea – apelând la șantaj („te iubesc dacã…”, sau „facem aia dacã..”), deci la crearea reflexelor condiționate, ca fundament al comportamentului tãu vis-a-vis de ei. Te fac sã te simți obligat, constrâns, încurajând cel puțin compromisul, dacã nu le reușește subordonarea totalã.

Etapa urmãtoare – care în practicã poate fi suprapusã primeia – este IZOLAREA. Manipulatorul te aduce într-un, sau creeazã un spațiu favorabil lui, și descurajator pentru tine, te face sã rupi relațiile cu alte persoane, îndeosebi cu familia și alți apropiați, dar cel mai grav e cã „te lucreazã” la nivel mental (al gândurilor), afectiv (la nivelul emoțiilor), și psihic (la nivelul structurii sufletești).

De regulã, îți provoacã intense conflicte sufletești, în general printr-o atitudine și abordare duale, sau polivalente, prin care primești semnale și sugestii contradictorii, pe care le asimilezi ca atare, fãrã a le procesa și sintetiza.

De aceea, una din strategii este de a-ți paraliza capacitatea de judecatã, spiritul critic, creativitatea (vãzutã ca un pericol datoritã inovației), perceperea și înțelegerea Realitãții.

În schimb, îți oferã o imagine falsã, deformatã, distorsionatã, a lumii interioare și exterioare, a lucrurilor în general, plus o paradigmã convenabilã lui, în care sã gândești, sã simți, sã acționezi.

Procesele acestea dureazã uneori ani, înlãnțuirea se face treptat, cât mai subtil – direct proporțional cu naivitatea vs inteligența ta.

Efectele sunt însã dezastruoase, pornind de la mici contradicții, pânã la grave disonanțe psihice, care-ți macinã sufletul, îl fragmenteazã, așa încât ajungi sã nici nu mai știi nimic, sã nu mai simți nimic, sã nu mai vrei nimic, viața rezumându-se la muncã și vegetare, bucuria de a trãi devenind dorința de a muri, în general de a se sfârși, odatã, totul.

Te poți refugia în diverse activitãți, pasiuni sau vicii, cãutând un loc, un moment, o persoanã care sã-ți ofere liniștea sufleteascã de care ai atâta nevoie, dar efectele benefice ale acestora sunt temporare, sfârșind o datã cu ieșirea din relația cu ele. Chiar și în timp ce te bucuri de „pauzã”, bucuria este parțialã, deoarece nu reușești în totalitate sã te eliberezi de tensiunile acumulate, de presiune și stress.

Și, cu cât te împotrivești mai mult, cu atât cercul vicios în care te afli devine mai puternic, cu atât lanțurile se strâng mai tare în jurul tãu, sufocându-te.

Cum am prezentat anterior, comportamentul manipulatorului nu este neapãrat unitar, clar, ci de regulã conține elemente contradictorii, care-ți creeazã și adâncește confuzia, tulburându-ți „apele”, pentru a putea „pescui” mai mult și mai bine. În vremuri critice, e mai simplu sã obții ce-ți dorești, sã negociezi mai dur, sau sã iei pur și simplu, fãrã a negocia – de pildã când dependența se traduce prin faptul cã locuiești în casa lui, și nu-ți permiți o alternativã.

Manipulatorul va încerca, prin urmare, sã te slãbeascã din toate punctele de vedere, în toate domeniile – mental, psihic, fizic, economico-financiar, social, etc.

Soluția ?
Cum am spus, rezistența, împotrivirea, e cea mai proastã contra-strategie, e un semn al autodeclarãrii înfrãngerii – el va plusa cu și mai multă forțã, atacându-ți punctele vulnerabile pe care le cunoaște bine, „cu ochii închiși”.
Ideea și calea fundamentalã, prin urmare, este a deveni o persoanã cât mai puternicã.

Care sunt etapele acestei deveniri?

– conștientizarea situației.
Este primul pas, a vedea cât mai clar lucrurile și a le defini cât mai precis. Ai nevoie de realism, pentru a accepta prezentul, cu tot ce conține el, oricât de dureros ar fi. Atenție, acceptarea NU e totuna cu abandonarea, cu pasivitatea. Doar cã, nu poți începe nici o transformare fãrã a porni de la ceea-ce-este, de la realitatea faptelor, dincolo de interpretãrile subiective, personale.

– carantina.
Ca și în tratarea infecțiilor, prima mãsurã concretã, dupã identificarea exactã a bolii, este izolarea de virus, de agentul patogen. Rãmânerea într-un mediu toxic, din varii motive (dintre care cel mai iluzoriu este „speranța cã se va schimba, cã timpul le va rezolva și vindeca pe toate, cã va fi bine”), nu face decât sã agraveze problemele.

Chiar dacã manipulatorul va încerca o stratagemã foarte înșelãtoare, precum capitularea aparentã, simularea schimbãrii – de sine, or/sau a comportamentului, șamd, în realitate el nu face decât sã tragã de timp, pentru a se perfecționa, a vedea ce și unde a greșit de ți-ai dat oarecum seama de acțiunile sale diabolice; pentru a-și calcula urmãtoarele „mutãri” pe tabla de șah a puterii (mediul în care te-a adus, precum spuneam inițial).

– autoînțelegerea.
Are rolul de a-ți clarifica problematica, dorințele, nevoile (mulți le confundã între ele), gândurile, emoțiile, ceea ce vrei și ceea ce poți face pe viitor, relația cu manipulatorul, alte relații, dar înainte de toate, relația cu propria ta persoanã, cu propriul suflet.

Sunt multe metode și tehnici de autoînțelegere, fiecare poate alege pe cele care i se potrivesc, sau pe care le știe/aflã.
Toate însã pornesc cu relaxarea cât mai completã, de la detensionare fizicã, pânã la destressare.
Noi recomandãm cãile Psihologiei, simpla lecturã a unor articole de calitate din domeniul sau cu privire la subiectul problematic poate sã-ți ofere claritate, echilibru sufletesc, încredere de sine și în faptul cã orice problemã are cel puțin o soluție viabilã, convenabilã în primul rând pentru tine.

În acest punct, mulți greșesc, încercând sã facã în așa fel încât „sã fie bine pentru toatã lumea”. De regulã însã, manipulatorul nu are nici un interes în soluționarea problemei, ci, dimpotrivã, vrea sã o dezvolte, sã adânceascã prãpastia înspre care te duce. Trebuie sã pricepi cã manipulatorul este în primul rând egoist. Poate nu e „rãu” – în cazurile ipotetice în care nu conștientizeazã (deși de obicei aceste cazuri nu existã, îs doar „perdele de fum”, aparențe create intenționat, parte a decorurilor teatrale), dar dacã acțiunile sale au efecte negative, atunci individul este, realist vorbind, negativ. De aceea trebuie sã fii ferm în „vindecarea” cât mai grabnicã, altfel riști dezvoltarea „bulgãrelui de zãpadâ”, amplificarea, prin cronicizare, a bolii.

Unde, ca și în cazul bolilor, oamenii acționeazã de regulã atunci când este prea târziu, când posibilitãțile sunt reduse la minimum, când nu au încotro.
Tergiversarea lucrurilor nu rezolvã nimic, doar agraveazã totul, și-i oferã timp, „dușmanului”. („Dacã vrei un dușman adevãrat, alege un prieten – el știe unde sã te loveascã.”)

– însușirea lecțiilor.
Ca în toate cazurile, existã o lecție principalã, fundamentalã, majorã, și lecții mai mici, dar importante, care pot fi învãțate și de care trebuie ținut seama în viitor.
Deoarece „lecția se repetã pânã ce este învãțatã”.
Noi am mai observat și afirmat cã, „povestea” se repetã, scenariul rãmâne același, chiar dacã personajele se schimbã, datoritã tocmai neînsușirii lecțiilor din „povestea” precedentã.
Astfel, criteriile de selecție și evaluare, atitudinile, abordãrile, acțiunile, etc, rãmân aceleași, și este absurd ca din aceleași cauze sã rezulte efecte diferite.

Prin urmare, e nevoie sã evoluezi, prin înțelegere, sã devii cât mai înțelept posibil.
Trecutul nu are rolul de a te face sã suferi, rememorându-l, retrãindu-l (datoritã masochismului de care îți recomandãm sã te vindeci), ci are valoare educativã, de material didactic.
Dacã te încãpãțânezi și nu vrei sã bagi la cap acest principiu, ești 100% responsabil, aka vinovat, pentru o nouã poveste tristã, și în general pentru destinul tãu, pe care-l scrii în fiecare moment, cu fiecare alegere pe care o faci.

Locul unde te afli și cel înspre care te îndrepți, gândurile, emoțiile, activitãțile, oamenii cu care te înconjori, atitudinile și abordãrile fațã de tine și fațã de ei, etc – toate acestea sunt alegeri, mai mult sau mai puțin conștiente, mai mult sau mai puțin benefice ție.

Cedarea responsabilitãții deciziilor, în favoarea altora, considerați – cel puțin la nivel subconștient – puternici, nu face decât sã le confere și mai multã putere, și trebuie sã-ți asumi riscul ca manipulatorii sã nu lucreze în interesele tale, ci în ale lor. Desigur, ai dreptul sã speri cã au un suflet cel puțin la fel de bun ca al tãu, cã li se va face milã de tine.

De cele mai multe ori, nu va fi așa.
Iar în cazurile grave, vor face tot posibilul sã te desființeze, sã-ți distrugã identitatea și sã te transforme în planete care se învârt în jurul lor, Soarele tãu.

Prins în acest magnetism, cu cât vei fi mai aproape de ei, cu atât forța de atracție va fi mai mare, și totodatã forța de respingere va trebui sã fie cu mult mai puternicã.

– noi începuturi.
Devenit mai înțelept – sub toate aspectele – înțelegere, conștiințã, autonomie-responsabilitate, putere, etc, ai dreptul de a începe altfel, cu alți oameni, cu noi paradigme, șamd.
Totuși, e nevoie sã fii mai precaut, mai atent, astfel încât noua relație sã se dezvolte frumos, pozitiv, pe baza Principiilor și valorilor umane universale – Înțelepciune (înțelegere + acțiune corectã), Deschidere, Sinceritate, Bunãvoințã, Comunicare completã, șamd.

Unii nu pricep legãtura dintre evenimentele concrete și toate cele prezentate mai sus, dintre cauze și efecte, și nici nu vor „sã se complice”. Cine nu este deja, sau încearcã sã devinã filosof (iubitor de Înțelepciune), sã-și punã în discuție, în forurile interioare sau/și ajutat de cãtre apropiați (în adevãratul sens al cuvântului), asemenea detalii și aspecte, se autosaboteazã, și în consecințã se condamnã la destinul binemeritat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *