Înțelepciune

IX.

Nu contează pe ce treaptă te afli.

Important e dacă urci, sau cobori.

Uneori, pentru a urca pe o scară,

trebuie să cobori de pe o alta.

VIII.

Gândește puțin și mai bine.

Simte mult și mai adânc.

VII.

Iubește. Profund. Zâmbește. Oricând. Vorbește. Tăcând.

VI.

Inteligența întreabă, dar Înțelepciunea râde de ea.

Pentru că răspunsurile adevărate sunt în interior,

și sunt evidente.

V.

Este o mare înțelepciune în a fi

ignorant în chestiunile care te depãșesc,

și care nici nu-ți sunt de folos.

IV.

Înțelepciunea presupune a dobândi nu cunoștințe or competențe,

cât mai degrabă un STIL – de atitudine, de abordare,

de gândire & judecată, de acțiune.

Nu ține atât de mult de CE faci, ci, mai curând, de

CUM faci ceea ce faci – indiferent în ce domeniu activezi.

III.

Omul înțelept a renunțat să mai trăiască în Timp…

pentru a-și continua viața în Eternitate..

II.

Adevărata maturitate nu se referă la părul cărunt,

ci la capacitatea de a distinge, de a discerne,

ceea ce este important & semnificativ,

de ceea ce este neimportant & nesemnificativ..

I.

Adevărul.. e că există grade de înțelepciune..

și cu cât ești mai înțelept, cu atât trebuie să fii mai realist

(implicit mai ”smerit”)..

Noi NU trebuie să ne considerăm

(nici față de alții, dar nici față de noi înșine) înțelepți,

ci iubitori de înțelepciune.. adică filosofi

(în sensul pur al termenului, nu în cel modern, denaturat,

de ”speculator al Realității”..)..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *