Despre Mitul Androginului

În Mitul Androginului,
FB_IMG_1457818110492

Platon spunea că, la început, 

bărbatul şi femeia alcătuiau o singură fiinţă:
cei doi erau „lipiţi” unul de spatele celuilalt,
astfel că androginul respectiv avea
patru mâini, patru picioare,
iar capul putea privi şi înainte, şi înapoi,
fără să se întoarcă.

Zeii deveniseră însă invidioşi pe aceasta,
datorită marii capacităţi de muncă,
a rezistenţei la eforturi îndelungate, etc.
Astfel că i-au cerut lui Zeus s-o distrugă.

Zeus a tăiat cu sabia fiinţa în două,
despărţind-o, iar de atunci se spune că
fiecare parte îşi caută jumătatea.

Soren Kierkegaard aminteşte acest mit în JURNALUL SEDUCĂTORULUI, iar Paulo Coelho în UNSPREZECE MINUTE, precizând că modul de recunoaştere a potrivirii între cei doi, de verificare a compatibilităţii, este printr-o îmbrăţişare, „iar noi numim îmbrăţişarea asta, sex”.

Totuşi, considerăm că ideea Androginului este de fapt un simbol.
Care semnifică nivelul de intimitate la care poate să ajungă, prin evoluţie (individuală şi de cuplu) cei doi îndrăgostiți.
Într-adevăr, realizările sunt direct proporţionale cu motivaţia, şi ce motivaţie este mai puternică decât Dragostea?!
Împreună, alături, suntem mai puternici decât zeii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *