Vulpea și soldatul @ CITADELA – Antoine de Saint-Exupery

download..Iar dacă unul dintre (soldați) captura o vulpe a deșertului,
tânară încă și pe care o putea hrăni cu mâinile sale, o hrănea.
Sau gazele, câteodată, când ele binevoiau să nu moară.
Iar vulpea îi devenea în fiecare zi mai prețioasă,
îmbogățindu-se cu blana sa mătăsoasă și cu zburdălnicia ei, și,
mai ales, cu acea nevoie de hrană care cerea atât de imperios grija războinicului.

Iar acela trăia din iluzia zadarnică de a transmite micului animal ceva din sine însuși, ca și cum el ar fi fost hrănit și alcătuit
din iubirea lui.

Apoi, într-o zi, chemată de dragoste, vulpea fugea în deșert,
golind dintr-o dată inima omului. Pe unul dintre ei l-am văzut murind, după ce nu se apărase cu destulă tărie în cursul unei ambuscade. Și mi-a venit în minte, atunci când am aflat
de moartea lui, fraza misterioasă pe care o pronunțase
după fuga vulpii, atunci când tovarășii lui, ghicindu-i melancolia,
îi sugeraseră să prindă o alta:

„E nevoie de prea multă răbdare

nu pentru a o prinde,
ci pentru a o iubi.”
______________
CITADELA – de Antoine de Saint-Exupery

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *